Pentru societate
Aportul nu este un venit: intră în capitalurile proprii. Taxa de înregistrare și taxa de timbru se plătesc în sumă fixă pe act.
Societăți · Operațiuni extraordinare
Majorarea capitalului social la un SRL se face ca să intre resurse noi, ca să intre un asociat nou sau pentru că pierderile au erodat capitalul și legea o impune. Sunt trei situații diferite, iar tehnica se schimbă în fiecare dintre ele.
Distincția este clară și privește originea resurselor: la majorarea cu aport nou intră din exterior bani sau bunuri noi; la cea gratuită nu intră nimic, ci doar se mută în capital rezerve care există deja.
| Cu aport nou | Gratuită | |
|---|---|---|
| Originea resurselor | Aporturi noi ale asociaților sau ale unor terți | Rezerve disponibile, deja prezente în capitalurile proprii |
| Efectul asupra capitalurilor proprii | Le crește | Neschimbate: se modifică doar structura lor |
| Efectul asupra părților sociale | Poate modifica procentele, dacă nu toți subscriu | Procentele rămân neschimbate |
| Intrarea unor asociați noi | Posibilă | Nu este posibilă |
| Hotărârea | Adunare extraordinară, act notarial | Adunare extraordinară, act notarial |
| Când se folosește | Este nevoie de lichiditate sau vrei să intre cineva | Vrei să consolidezi formal capitalul |
La majorarea cu aport nou, asociații existenți au dreptul să subscrie partea proporțională cu cota pe care o dețin deja. Este protecția împotriva diluării forțate.
Este instrumentul care îi protejează pe cei care erau deja în societate.
Majorarea cere o hotărâre a adunării extraordinare și trece pe la notar. Durata depinde de felul în care se fac aporturile.
Adunarea extraordinară în fața notarului, cu indicarea sumei, a modalităților, a termenului de subscriere și a eventualei prime de emisiune.
Asociații își exercită dreptul în termen. Cine subscrie își asumă obligația de a vărsa suma datorată.
La aporturile în bani se varsă, la momentul subscrierii, cota prevăzută de lege, iar restul în condițiile stabilite prin hotărâre.
Notarul depune hotărârea la Registro delle imprese (registrul comerțului). Majorarea produce efecte de la înscriere, împreună cu atestarea că a fost executată.
Este situația în care majorarea nu mai e o alegere. Când pierderile depășesc anumite praguri față de capital, legea impune măsuri.
Majorarea de capital nu generează, prin ea însăși, venit impozabil pentru societate, dar are efecte asupra situației asociaților.
Aportul nu este un venit: intră în capitalurile proprii. Taxa de înregistrare și taxa de timbru se plătesc în sumă fixă pe act.
Suma vărsată crește costul fiscal al participației, care va conta în caz de cesiune sau de lichidare.
Ajunge într-o rezervă de capital, cu un regim propriu de distribuire și de impozitare.
Pot genera câștiguri de capital pentru cel care aduce aportul, în funcție de valoarea atribuită în evaluare.
Are un tratament specific, care depinde de valoarea fiscală a creanței la care se renunță.
Nu produce venit impozabil pentru asociați, pentru că nu există o distribuire: se schimbă doar structura capitalurilor proprii.
Este folosirea cea mai delicată a majorării, pentru că redesenează echilibrele din societate.
Da, prin majorarea gratuită, care folosește rezerve disponibile, deja prezente în capitalurile proprii, și le transformă în capital social.
Trebuie însă spus clar că nu intră nicio resursă nouă: capitalurile proprii rămân identice, se schimbă doar structura lor. Servește la soliditatea formală, nu la finanțarea activității.
Procentul tău de participație scade proporțional, pentru că capitalul crește, iar cota ta rămâne cea de dinainte. Este efectul de diluare.
Dreptul de preferință există tocmai ca să-l eviți: în termenul stabilit prin hotărâre poți subscrie partea proporțională cu cota ta și îți păstrezi procentul.
Pentru că valoarea economică a societății nu coincide cu valoarea nominală a capitalului: cine intră mai târziu găsește o firmă pornită, cu clienți, know-how și rezerve construite de alții.
Prima de emisiune îl face pe noul asociat să plătească această diferență și nu îi dezavantajează pe cei care erau înainte. Ajunge într-o rezervă a capitalurilor proprii, nu în capitalul social.
Dacă capitalul a scăzut sub minimul legal ai trei căi: îl reduci și în același timp îl majorezi cel puțin până la minim, transformi societatea într-o formă cu capital mai mic sau o pui în lichidare.
Să nu faci nimic nu este o variantă: pasivitatea administratorilor atrage răspunderea lor personală. Alegerea se face privind perspectiva reală a activității, nu doar bilanțul.
Prima de emisiune, dreptul de preferință, pactele dintre asociați: sunt clauzele care stabilesc echilibrele pentru anii următori.